Viețile noastre o pot lua uneori pe o curbă descendentă care ne pot duce la stadiul de a pierde energie inutil. Pierderea de energie este sinonimă cu o viață trăită doar pentru a respira fără a simți frumusețea și dragostea acestui miracol.
În titlul acestui articol am spus că vorbesc despre ordinea pe care, uneori, trebuie să o facem în viețile noastre.
Viața contemporană nouă s-a transformat îmtr o căutare continuă , atât pentru bani, cât și pentru iubire. În acest fel uităm să apreciem ceea ce avem și ne concentrăm pe ceea ce nu avem, dar ceea ce este cu adevărat interesant este că atunci când vom obține ceea ce nu aveam , ne dăm seama că am pierdut ceea ce aveam . Vor începe să plângem , să regretăm și să urâm ce am obținut,doar pentru simplul fapt că ne concentrăm acum pe ce am pierdut și aveam . O să dăm vina pe oameni ,pe situații , când de fapt este vina noastră ,deoarece nu am fost mai atenți pe cine sau ce avem alături de noi . Acum, eu zic să nu facem din aceasta o tragedie și să ne acuzăm mereu , deoarece sentimentul de vinovăție poate duce la depreseie, durere , neîncredere ș.a.m.d. Responsabilitatea este ceva foarte frumos, dar în afară de a recunoaște vina ,este indicat să fac și anumite demersuri pentru a indrepta greseala făcută , pentru că dacă nu acțiunea de recunoaștere este doar de moment fără a ne mai interesa și învăța ceva din greșala făcută.
Există două moduri în care puteți face acest lucru. Primul mod este reprezentat de calea cea mai ușoară atunci când ne-am dat seama singuri , fără evenimente majore, iar cea de a doua cale este calea cea mai grea, atunci când se întâmplă ceva într-adevăr dureros, și te face să cauți în interior răspunsuri.
Viața ne pune de mai multe ori într-o anumită situație cu scopul de a ne schimba atitudinea , dar noi nu analizăm situația și să o trecem prin filtrele de analiză, dar vom folosi cel mai simplu mod, impulsivitatea. Am pierdut oameni, oportunități , fericire , dragoste ... pentru că nu am stat să meditez asupra situației, dar am ales să dau răspunsuri impulsive care au venit în momente de furie, dezamăgire, durere ... mai târziu am regretat ... dar fapta a fost făcută. Am plecat în căutarea fericirii și ne dorind să rănesc anumiți oameni ,m am dedicat total acestei căutări și evitări, puteți ghici ce sa întâmplat cu mine? Fericirea a fost chiar lângă mine, acei oameni nu mai puteau fi răniți ... și mi-am continuat căutarea până când m-am lovit de peretele "Mai privește și lângă tine " .Din acel moment am știut că Dumnezeu mi a dat un semn, și semnul era să fiu eu însumi. A fi eu însumi nu trebuie să mă justifice de anumite comportamente și că trebuie să i-au în considerare și ce cred, ce simt și cum sunt alte persoane atunci când acționez . Am decis să pun oridine în viață , dar nu pe calea ce ușoară, ci pe calea cea grea. Încă sunt la început, dar simt că voi reuși să o fac, deoarece anumite persoane au încredere în mine și nu mai vreau să le dezamăgesc.
Fiecare dintre noi la un moment dat în viață ne-am decis să facem ordine în viață pentru a descoperi cine suntem cu adevărat și să ne bucurăm de viață și de toată dragostea din ea.
Intreabați- vă atunci când o situație se repetă prea des,iar dumneavoastră aveți aceiași atitudine . Apreciați oamenii din viața dumneavoastră , fie ei părinți, soț sau soție, iubit sau iubita, prietenii ș.a.md. Rectificați de bună voie ,pentru că dacă nu o să o faceți forțați de anumite circumstanțe. Uneori este necesar să ne fixăm obiectivele și să vedem care primează ,renunțând în acest fel la acele înteprinderi care nu ne ajută să dobândim scopul nostru cel mai măreț.
Dragii și dragele mele vă doresc o zi minunata plina de iubire și zâmbete. Pupici: *: *: *: * :: *
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu