Se afișează postările cu eticheta Despre relatii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Despre relatii. Afișați toate postările

marți, 23 septembrie 2014

Dezamăgirea!

Cred că cu toții am simțit cel puțin oadată în  viață forța puternică a dezamăgirii. La începutul unei

relații, fie că este de iubire sau de prietenie  , unii dintre noi mergem pe premisa că totul o să fie bine și ne dăruim încrederea totală. De la această încredere totală uneori se ajunge la dezamăgire, care poate schimba o persoană la 360 de grade. Dezamăgirea este cea care ne face să nu mai încercăm  și să lăsăm totul baltă ,chiar dacă nu dorim să facem anumite alegeri. Când suntem dezamăgiți acționăm din impuls , iar asta duce ce spunerea unor cuvinte care nu fac altceva de cât să ne rănească pe noi și peroanele  cărora le sunt  adresate .
Am făcut acum ceva timp un articol despre ”așteptările” dintr-o relație  care duc cel mai adesea la dezamăgire .  Nu știu prin ce a-ți trecut dumneavoastră, dar eu am suferit un șir continu de dezamăgiri care pur și simplu m-au pus ” pe butuci”,iar cele mai multe vin din partea mea . Am realizat că am dezamăgit multe persoane din viața mea, printre care mă număr și eu ,doar din cauza lipsei mele de dedicație și de gândit tot în trecut la anumite momente care m au marcat și de care doream să mă feresc. Viața are grijă în permaneță să  te trezească atunci când te îndepărtezi de drumul principal și cauți o scurtătură . Ultimele săptămâni au fost unele de frustrare și dezamăgire , dar care m-au învățat pe viitor să mă dedic și să nu las  anumite fixuri , precum frica de a pierde pe cineva, revărsarea frustrărilor , judecata, rușinea de a fi condamnată și de a nu face pe alții să să sufere să îmi decidă viața. Îmi accept greșelile și îmi asum responsailitățile și dezamăgirile. Ca un sfat pe care vă încurajez din tot sufletul să îl urmați este să aveți grijă cu dezamăgirea , deoarece puteți crede că persoana care va dezamăgit este de vină, dar uneori dumenavoastră sunteți cauza acelei dezamăgiri și puteți pierde ca și în cazul meu persoane importante din viața dumneavoastră. Ne dăm seama uneori prea târziu , iar atunci nu se mai poate face nimic deoarece puteți distruge tot ce este mai frumos într-o persoană. Am făcut azi acest articol, pentru a trage un semnal de alarmă ,care azi sună continu în mine și nu îl pot opri , acela că uneori din cauza dezamăgiri vă puteți da seama de anumite sentimente prea târziu. De aceea fiți fericiți , zâmbiți,iubiți , nu lăsați grijile , traumele , lacrimile să vă taie artipile ,deoarece singurele momente importante sunt acelea în care a ți lăsat totul în seama lui Dumnezeu și a ți simțit doar că trăiți.
Am mai scris acest tip de exercițiu care pe mine mă face să trec mai ușor peste anumite experiențe. Este transcris din cartea Efectul Umbrei de Debbie Ford.
Să începem prin a respira încet  de 5 ori, creați-vă un mediu liniștit . Fie folosiți un jurnal în care să scrieți sau pur și simplu închideți ochii și lăsați răspunsurile să vină, fără mai scrie. Să începem :
  1. Ce incident din prezentul sau trecutul meu îmi mai provoacă durere, mânie sau regrete ? În cazul de față puteți întreba ” Ce incident din prezent sau trecut îmi porovoacă  amânarea ?”
  2. Cum mă face să mă simt această situație?
  3. Când am mai avut sentimente asemănătoare? De ce întâmplare din trecut îmi amintește ?
  4. Ce am decis să însemne acest acest eveniment pentru mine? Ce am hotărât că este adevărat în legătură cu mine ?
  5. Cum m-a afectat în mod negativ ,această decizie?
  6. Pe cine învinuiesc pentru decizia făcută și tot ce mi s-a întîmplat ca rezultat al acesteia?
  7. Ce trebuie să mi se întâmple pentru a vindeca acest incident ? Este ceva ce trebuie să spun sau să fac pentru  mă simți întreg/întreagă?
Ce am câștigat , ce am învățat și ce știu în prezent datorită faptului că am avut această experiență ? Ce  înțelepciune pot oferi azi lumii ca rezultat  a ceea ce am experimentat ?
Vă pup pe toți! Nu uitați , uneori este prea tărziu...

joi, 18 septembrie 2014

Cum poate afecta ”așteptarea” o relație!

Acum ceva articole, am dicutat despre  mai mulți factori care pot influența o relație , am să revin pentru a mai prezenta unul, care după părerea mea este foarte important. Este vorba despre  așa numitele pretenții de la persoana din viața noastră.

Așteptările pe care le avem noi de la o relație nu coincid mereu cu ceea ce are loc în cadrul acesteia. Poate ne dorim o poveste de dragoste cum am văzut doar prin filme, poate ne dorim să fim tratați cu multă atenție și iubire sau poate dorim ca persoana respectivă să facă anumite sacrificii pentru a ne arăta iubirea , iar lista poate continua.  Toate acestea sunt  ideile pe care noi ni-le facem despre cum am vrea să fie relația noastră din viitor, chiar dacă avem o vârstă  mai mică.

 Atât femile  cât și bărbații încă de când au o vârstă fragedă își formează o anumită ideie despre  băieții sau fetele cu care doresc să iasă , iar cei care influențează cel mai mult modul cum o să stabilim aceste legături sunt chiar părinții noștrii. În funcție de comportamentul lor  ca și cuplu, vom prelua anumite obiceiuri  chiar dacă nu ne dăm seama , toate acestea se pot demonstra printr-o simplă  analiză. Cei care nu au avut o copilărie înconjurată de dragostea paternă așa cum și-ar fi dorit , chiar dacă nu conștientizează caută persoane care să le ofere dragostea de care au nevoie  , uneori  având prea multe pretenții de la persoana din viața lor . Am ajuns la subiectul cheie al acestui articol, asteptările, care nu sunt altceva de cât gropi săpate de noi .

Spre exemplu eu mi-am format ideia că un băiat îndrăgostit poate să facă cele mai nebunești lucruri pentru a fi lângă  prietena lui când aceasta are nevoie  doar să fie acolo ... O parte din mine ardea de nerăbdare  la sosirea acestui moment , anii au trecut , și acel moment a apărut , dar s-a soldat exact cu ce nu mă așteptam scuze și dezamăgire , dar dezamăgire deoarece instumentul  de care  era nevoie era exact acolo....  Am făcut destul pe victima , acum să fim realiști , drumul de  acolo la mine este lung, benzina este scumpă și o mulțime de alte inconveniente.  Așteptările , nu fac altceva de cât să te dezamăgească și cu ce preț ? Cu prețul de a pierde persoane  cu care poate ajungeai să ai relația aceea specială pentru tine . Aceste lanțuri de dezamăgiri m-au învățat că în viața să nu ai pretenții, deoarece  atunci când așteptările nu îți sunt satisfăcute devi frustrat , nervos  și începi să  ancorezi negativ acele persoane din viața  dumneavoastră , care nu au nici-o vină  că dumneavoastră aveți atâtea așteptări .
După cum spuneam , cu toții ne dorim povești de dragoste , dar să stăm și să ne gândim , oare cât de mult ne iubim noi înșine ? Oare câte pretenții avem de la noi ? Oare aceste pretenții au preluat frâiele vieții noastre fără să ne dăm seama? Sunt câteva întrebări , care poate acolo  undeva în noi au un răspuns. 
Eu  trebuie să devin realistă și să încetez să aștept” prințul care o să mă salveze ” și să mă salvez singură deoarece  dacă nu fac eu ceva pentru mine, ceilalți nici atât nu vor face.  Mie îmi place să gândesc în povești, cred că  de vină este faptul că nu vreau să accept că am crescut, iar poveștile cu prinți și prințese sunt doar în cărți. Încă cred că ”P.A” există , acolo și o să se arate exact la vârsta propice , vedeți încă o așteptare care cel mai probabil nu o să aibă loc , dar uneori după cum   ziceam dacă este să gândim realist nu este altceva de cât o oală spartă  despre care noi credem că este bună , dar acea mică gaură golește încet , încet  tot ce o să depozităm acolo. Așa este și în cazul așteptării, noi nu ne dăm seama ,dar ne golește ușor , ușor din enetgia vieții , din energia noastră prin dezamăgiri. De aceea eu vă sfătuiesc , să aveți grijă la așteptările pe care le aveți de la persoana din viața dumneavoatră , pentru că după cum spunea cineva ”nu pierdem nimic, deoarec atunci când câștigi , câștigi , iar dacă pierzi tot câștigi ceva , o învățătură”. Așteptările vă pot afecta relația,  ca și în cazul meu , așa că analizați-vă și puneți-vă anumite întrebări, deoarece este mai bine de cât să aruncați pe geam o relație în care ați investit anumite sentimente. 
Vă doresc o zi plină de iubire și fericire. Pupici :*:*:*:*


miercuri, 13 august 2014

Cum poate afecta o relație, experiențele trecute!

 După cum marea majoritate știți, noi deținem un subconștient unde ne sunt memorate toate experiențele prin
care am trecut,vorbele anumitor persoane și toate acele momente care ne-au marcat. Aceste experiențe sunt adormite până în momentul în care un stimul le declanșează. Acum ceva articole spuneam că noi în minte avem anumite hărți, care ne duc la aceiași destinație,dacă drumul seamănă câtu-și de puțin.
Pentru a ilustra acest fapt o să vă dau un exemplu:
Un bărbat a avut o relație  în perioada adolescenței, iubea foarte mult,iar după o perioadă află că aceasta îl înșeală. Se simte dezamăgit și își pierde încrederea în femei. Se căsătorește,dar după un timp divorțează. După divorț încearcă să își refacă viața, dar de fiecare dată este dezamăgit. De ce credeți ? Pentru că totul are rădăcini în adolescență. A fost așa de marcat, încât fără să își dea seama , toate relațiile eșuează din cauza unei întâmplări care aparent nu trebuie băgat în seamă. Vocea lui din interior îi spune ”Până la urmă toate o să te dezamăgească”,iar el îi dă ascultare deoarece totul pare logic.
Comportamentul oamenilor  de acum sunt rezultatul expeirnțelor prin care au  trecut.
Experiențele anterioare ne influențează  constuctiv sau nu ,viața din prezent.
Dezaprobarea partenerului sau partenerei, crezând că numai dumneavoastră aveți idei bune sunt tot un factor care poate influența o relație. 
Această dezaprobare se produce din cauza tot a unei experiențe anterioare. Poate persoana în cauză a suferit o dezaprobare permanentă, iar la nivel subconștient se dezaprobă pe sine. Astfel de comportamente de dezaprobare, atât la nivel individual cât și la nivel de relați și familie sunt foarte nocive. Sunt nocive pentru sănătate și pentru pacea care vrem noi să o avem în interiorul nostru și în cadrul familiei .  Tot ceea ce dezaprobăm se întroarce cu intensitate tot mai mare ,deoarece  toate momentele,gândurile, cuvintele, părerile la care opunem rezistență persită. Acceptarea este cea mai bună metodă, tot dezaprobând probabil relația o să ajungă la sfârșit. Înțelegerea dispărând, nu se iscă decât ciocniri de păreri și în acest fel apar așa numitele ”strigări” pentru tot ce s-a realizat într-o relație.
Dragii și  dragele mele ,o relație este o echipă în care fiecare are dreptul la propria opinie ,dar uneori trebuie să scultăm și persoana de lângă noi ,cum spuneam un citat : 
 ”Nu o să auzi adevărul meu, până când tu nu o să încetezi să îmi spui adevărul tău.”
                                                                                             Neale Donald Walsch

Nu o să asculți ce zice partenerul sau partenera  ,până când nu o să încetezi să să spui ce ai tu de zis. Cum să trăiești într-o armonie dacă tu nu îi dai șansa să zică ce are de spus,poate acele cuvinte sau experiențe îți sunt benefice. Ascultă  toate persoanele din jurul tău ,poate au ceva interesant de zis.
Un alt factor care distruge relațiile și care își are rădăcinile tot în trecutul nostru sunt așa numitele așteptări din partea partenerului sau partenerei. Iubesc și trebuie să fiu iubit, dacă tu crezi asta este părerea ta. După părerea mea iubirea adevărată este aceea în care îți iubeștu partenerul sau partenera în mod ne condiționat. Cred că este logic ca atunci când tu iubești,persoana de lângă tine să te iubească și ea . Nu atunci când treci printr-o perioadă în care poate vrei să fi puțin singur sau ești ocupat cu altceva. Să reproșezi faptul că atâta timp cât eu iubesc, trebuie și tu să mă iubești. Am făcut de multe ori această greșală,iar toate relațiile mele care s-au bazat pe așteptări s-a ales parful ,și chiar puteau să fie adevărate povești de dragoste. 
Când am aflat un adevăr cumplit, m-am cutremurat: ”Atâta timp cât ești de acord cu mine, te iubesc. În momentul în care nu mai ești de acord cu mine, îmi vine să îți dau în cap”
                   (L-am citit în cartea Iubește-te pe tine însuți și lasă pe ceilalți să facă ce vrei tu de Lawrence Crane)
 Aceste așteptări după cum spuneam , tot în trecut sunt ancorate. În momentul în care renunți la a mai cere să fie recompensat cu iubire pentru că iubești ,atunci o să primești iubire. Cel mai frumos lucru este să iubești, este o binecuvântare. Dar uneori contează și pe cine . Oamenii la începutul unei relații și până în perioada de un an,sunt într-un fel.După această perioadă fie nu le convine ce primesc, așteptarea, iar atunci când se obijnuiesc cu tine să arate cum sunt ei de fapt. 
În concluzie, încercați să vă faceți o analiză a comportamentelor dumneavoastră înainte de a dezaproba sau cere ceva de la perechea dumneavoastră.  Întrebați-vă ”De ce mă deranjează asta la persoana de lângă mine?” ,”Oare neg  asta la mine?”,”Poate ceva din trecutul meu?”. Anlizați și puneți-vă mereu întrebări atunci când un anumit comportament se schimbă.
Atunci când doriți să calmați o situație,după cum am citit în mai multe cărți , luați-vă partenerul  sau partenera și rememorați primele dumneavoastră clipe împreună. Primul sărut...prima întâlnire...primul ținut de mână... prima privire. Cum vă priveați atunci? ...Superb... Nu este așa că subiectul de ceartă nu mai este la fel de important? Practicați și o să vedeți ..
Aici la aceast exercițiu , merge un citat care l-am auzit într-un film:
”De fatul că o iubești să îți amintești în cele mai grele momente!”
Acest citat merge perfect aici, atunci când suneți într-o dilemă sau certă amintiți-vă de ce suntem împreună? Pentru că ne iubim,iar IUBIREA ESTE CEA MAI MARE FORȚĂ DIN UNIVERS.Puterea ei poate neutraiza cele mai negative gânduri și cuvinte...de aceea ...se spune să punem dragoste în tot ce facem..
Am cam deviat de la subiectul principal,dar nu contează,pentru că ce contează cu adevărat este IUBIREA.
Rămâneți iubiți și iubiți!






                                                                                         

luni, 5 mai 2014

Motivația într-un cuplu

Motivația este acel ceva care te face să mergi mai departe atunci când ești pus la podea. Ești motivat de diverse circumstanțe, lipsa unui cămin liniștit, dorința de a ajunge cineva, ș.a.m.d. Fiecare om are o motivație, fie externă, fie internă. Într-o relație, partenerii se motivează reciproc, atunci când unul este la podea, celălalt încearcă să îl ajute. Mulți dintre noi văd relația ca pe o obligație, iar acest cuvânt ne limitează anumite acţiuni pe care dorim să la întreprindem. Mintea este cea care dă naştere la întrebări, adică:''De ce să fac eu asta?'',''Oare am vreun beneficiu?'',''Am o viaţă vreau să o trăiesc,relaţia asta nu face altceva decât să mă închidă'', ș.a.m.d. Ce am relatat mai sus este doar o mică parte din întrebările pe care și le pune mintea, ea așteptând mereu să primească tot ce dă înapoi. Asta nu se aplică în cazul sufletului, deoarece el vrea doar să trăiască experienţa, nedorind să îi fie dată înapoi o recompensă pentru asta. De aceea mereu se spune,”Fă ceva și nu aștepta nimic înapoi!”. După cum am zis, ne punem mereu întrebări îainte să acționăm, oare de ce?

Pentru că lăsăm mintea să ne conducă, iar sufletul să aștepte. Acțiunile făcute înaintea minţii sunt cele ale sufletului care nu mai vrea să stea la cheremul minţii să analizeze, se aruncă înainte, iar după dacă nu sunt mulțumiți de ce au realizat, majoritatea oamenilor se angosează și cad în depresii, deoarece minte îi
pedepsește pentru faptul că nu au ascultat-o. Ah,am deviat de la subiect, dar haideți să revenim. Am făcut această deviere pentru a explica de ce în majoritatea cazurilor partenerii, chiar dacă știu că partenerul sau partenera au nevoie de sprijin maxim, nu îi interesează aproape de loc. Nu este cazul să dăm vina pe nimeni, pentru că o relație nu este o obligație, este un mod de afirmare a cine ești tu, iar dacă tu hotărăști să fi așa, nimeni nu are dreptul să te judece. În altă extremă sunt cei care oferă sprijin și motivare, exact atunci când celălalt are nevoie. Pentru mine acei oameni fie s-au născut cu o înclinație spre psihologie, ori s-a stabilit o legătură așa puternică între ei, încât atunci când își motivează perechea se motivează implicit și ei .

Lipsa motivației reciproce duce la conflicte, desconsiderări și despărțiri. Afirm asta, deoarece când un om nu are lângă el o ființă care să-l înțeleagă chiar și atunci când dă ”greși”, motivând-ul să mai încerce, se va refugia în singurătate, viciuri și alte experiențe. Motivați-vă perechea, nu este o obligație , iar dacă considerați că nu este necesar, nu o faceți , dar o relație nu este o competiție pentru cine este șef condamnând pentru o anumită greşeală, ci un  mod de afirmare a propriului Sine.

Eu vă pup.Aveţi grijă de relaţiile voastre!

miercuri, 16 aprilie 2014

Atunci când frica substituie respectul

Ştim toţi că după o perioadă de timp de la relație intervine obijnuința, uşurinţa de exprimare a părerilor fără a mai avea cea reţinere. Această  ușurință  de exprimare este foarte benefică într-o relație, deoarece permite o mai bună comunicare și înlăturarea conflictelor interioare. Pentru unele femei și chiar bărbați, acest drept de exprimare și ajungere la o soluție împreună, nu există. Fie doar femeia hotărăște sau doar bărbatul. La începutul unei relații oamenii nu sunt ei cu adevărat, păstrează niște aparențe, femeile sunt mai rușinoase, în defensivă, bărbații încearcă să le facă pe plac sau din contră, se impun. Începutul unei relații este precum un joc de cunoaștere reciprocă. Această cunoaștere poate dura ani până ce fiecare se obijnuiește și pot fi ei înșiși. Viața este drumul în care fiecare dintre parteneri se redescoperă, pentru că fiecare zi este un bun prilej de a descoperii ceva. După cum spuneam, la început cunoști o parte a unei persoane care te poate fermeca, iar mai târziu acea persoană se poate transforma în cineva care nu credeai vreodată că poate fi. O persoană se poate schimba la 180 de grade imediat ce are impresia că nu te mai poate pierde niciodată.

Aceste genuri de exemple se potrivesc mai mult în cazul femeilor pentru că bărbații pot fi la început exact așa cum și-au imaginat ele, iar după căsătorie să abordeze un comportament de șef, ca și cum ar trebui să te supui lui pentru că el are dreptul asupra ta. Unele fiemei îndură asta pentru că nu au un loc de muncă, de frică că poate să o urmărească și să o omoare, dar în cele mai multe cazuri pentru copii. Este greu ca un copil să crească fără tată, dar este mai greu să rămână traumatizați, iar acele consecițe să îi urmeze toată viața. Înainte fetele se măritau foarte tinere pentru că fie părinții nu se ocupă de ele, fie sunt jicnite, bătute, iar măritatul este singura soluție. O fi o soluție, dar mare grijă că poate să dea peste cineva la fel. Când respectul este înlocuit de frică, acea legătură nu se mai poate numi ceva de cât supunere. Să muncești și să nu fi apreciată, să tremuri de frică când se aproprie ora de venire acasă,să nu vorbești cu nimeni de frică că poate te vede și să o pățești. Aceea nu se numește viață, nu o să ai nici o satisfacție, o să plângi mereu și o să te superi pe Dumnezeu. Fiecare își face viața cu mâna lui, este liber să facă ce vrea dacă asta îl face să simtă că este calea spre cine este el.  Este așa frumoasă dragostea, să ai pe cineva lângă tine cu care să împarți ce ai, să ai un sprijin, iar tu să îl faci să se simtă ultima persoană din lume. Dacă nu există armonie între parteneri, întreg mediul în care trăiesc se transformă într-un loc plin de țipete, reproșuri, înjurături...etc...

O traumă este precum o rană, se deschide permanent, iar viața ta o să se transforme într-o luptă permanentă cu umbrele. Dragii și dragele mele, sprijiniți persoana de lângă voi și chit că face o ciorbă lipsită de gust, încurajați-o, nu dați cu oala de pâmant. Ziua de azi este cea mai importantăsă arăți cât de mult valorează persoana de lângă tine. Știu că în soaptele unor experiențe neplăcute este ceva care ne ajută să ne găsim drumul către noi, dar impune-ți respect, nu frică.
Aveți grijă de relațiile voastre.Vă pup:* :*  '





marți, 8 aprilie 2014

Pauza într-o relație


În articolul trecut v-am promis că o să discutăm despre ”pauza într-o relație”. Când am publicat acel articol, o cititoare mi-a zis o vorbă mare ”nu există pauză în iubire”, foarte adevărat. Pauza într-o relaţie nu înseamnă să încetezi să iubești persoana aceea, ci doar pentru a o face să coștientizeze cât de mult tu o iubești. Pauza din iubire, adică persoana din viața ta nu mai este ca la început, s-a schimbat, iar aici fac o paranteză (oamenii nu se schimbă,noi începem să conștientizăm că acele persoane nu sunt perfecte), dar să revenim. Ne dorim atât de mult ca persoana aceea să conștientizeze că o iubim atât de mult și mai vrei și din partea ei să mai facă ceva. Mulți după ceva ani de relație nu își mai dau interesul, încep să se închidă în ei, să lase deciziile pe seama celuilalt, să intervină monotonia, obișnuința , etc. Din cauza acestora, relația nu mai are mult și ajunge la sfârșit, deoarece o decizie se ia de comun acord, nu ce vrea celălalt. Ce denotă faptul că lași pe celălalt soarta relației? Din punctul meu de vedere, dezinteres, iar dezinteresul înseamnă că nu te interesează dacă aceasta continuă sau nu.


   Există perioade în viața omului când ajungi așa de mult să iubești o persoană, încât să te dedici...să oferi clipe minunate și fără să aștepți nimic la schimb. A iubi este un privilegiu, ceva nemaipomenit, dacă stai să aștepți ceva la schimb...aia nu este iubire. Acum am conştientizat frumuseţea iubirii. Pauza într-o relație este precum o rememorare a clipelor petrecute împreună, cu bune și cu ”rele”. Am pus între ghilimele, deoarece după părerea mea, obstacolele care ni le punem chiar singuri sunt precum o omidă care este mică, urâtă, dar se transformă mai târziu într-un fluture frumos. Așa sunt și experienţele noastre, par urâte, scârboase, etc, dar mai târziu sunt văzute precum calea spre ceva frumos. Pauza, după părerea mea cam asta este. Adică după un timp în care am rememeorat ce am făcut împreună, ce sentimente mai avem , dacă persoana aceea este cea care o să ne ajute să devenim noi înșine, după etapa analizei să conștientizăm ce rol are acea persoană și să ne clădim drumul, asemenea frumuseţii fluturelui. Suprasaturația de celălalt, atunci când nu te mai atarge nimic, dar nici nu vrei să pierzi acea persoană și crezi că o pauză o să te facă să simți din nou ce simțeai. Am stat așa odată și m-am gândit de ce unii băieți se schimbă, din bătăușii, care nu ascultă de nimeni, se fac oameni de casă? Iubirea îi face să conștientizeze că acel comportament afectează persoana iubită și încet, încet ajung soți iubitori.

Eu am așteptat mai multă atenție, iubire, alinturi și mă întrebam de ce nu primesc? Chiar nu meritam? Ce aveam? Am folosit pauzele, poate, poate..dar acum am conștentizat că atunci când nu iubești pe cineva, nu poți să oferi toate astea, fără să ți se spună, iar pauza nu rezolvă nimic, mai mult este semnul că ceva nu merge. Comunicarea în unele cazuri nu rezolvă acest conflict, deoarece acea persoană este așa închisă în ea, poate a suferit o dezamăgire așa mare încât doar cu răbdare poți să o readuci la lumină. Uneori este necesar să pleci din viața cuiva pentru a face loc altor persoane potrivite care are rolul de a scoate la lumină calitățile, de a simți că acea persoană este exact ce aveam nevoie pe drumul spre cine suntem noi. Eu vă dau o părere, nu lăsați greutatea unei decizi , cum ar fi pauza de relație pe umerii partenerului sau partenerei, este necesar să vă întrebați de ce se invocă pauza?? Oare s-a întâmplat ceva și eu nu am simțit?? Dragii și dragele mele, acordați atenție acestui detaliu ”pauza într-o relație”, poate nu aceea este persoana pe care o doriți lângă dumneavoastră, spuneții aceste lucruri, nu o lăsați să ducă singură greutatea deciziei și a închiderii dumneavoastră într-un strat de protecție, mai bine spuneții că nu este potrivită și că nu vă face să vă simțiți voi înșivă, decât să o chinuiți cu ignoranța dumneavoastră. Vă pupic pe toți.Rămâneți iubiți!


joi, 27 martie 2014

Despărțirea,partea a 2 a

În articolul trecut am vorbit  despre despărţire,iar astăzi o să continuăm.După cum ziceam despărţirea este un moment care ne dorim să nu apară prin vieţile noastre,deoarece te schimbă pe tine ca persoană.Mulţi oameni după un astfel de episod nu mai se recunosc nici ei.
Recuperarea este cea mai dificilă,pentru că eram obişnuiţi cu anumite ritualuri spre exemplu sunatul dimineața și seara pentru a începe și termina ziua împreună,să vorbiți pe rețelele de socializare,să vă întâlniți în locurile care au marcat ceva pentru relația voastră,melodia ș.a.m.d. Acestea sunt ancorele crea te de noi,chiar fără să vrem,trecem pe lângă o bancă,poate pentru alţii este o simplă bancă,dar pentru tine este o comoară pentru simplul fapt că îți aminteşte de cineva care a însemnat ceva pentru tine .Și dacă tot vorbim despre despre anumite locuri care ne amintesc,de la început vă spun că sunt cei mai mari ”dușmani”,în cazul în care vrem”să uităm”vechea relaţie.Am pus între ghilimele,pentru simplul fapt că nimic nu se uită totul rămâne memorat în inconștientul nostru precum niște răni sângerânde.De aceea cu cât ne dorim să uităm mai mult cu atât amintirile ne copleșesc,pentru că ne perimitem să ne plângem de milă,dar să stăm să ne explicăm și să cădem la pace cu trecutul nu stăm deși știm că o să ne i-a mai puțin.
       Amintirile sunt precum o pungă cu apă rece care te lovește în cap când crezi că totul a trecut.Acea
pungă cu apă rece te avertizează că o ascunzi și nu trebuie să faci asta,pentru că ești precum hoțul care stă cu portofelul frurat în mână și încă neaga că el este hoțul.De aceea fiți drepți cu voi înșivă dacă încă vă mai gândiți acceptați faptul că încă mai semnifică ceva pentru voi trecutul nu încercați să îl negați,deoarece aveți impresia că îi mințiți pe alții,dar vă mințiți pe voi.Minciuna aceea este cauza unui conflict interior care nu o să vă dea pace până când nu îl acceptaț.
       Este foarte dificil,cred că cel mai dificil să încerci să îți explici ție,credeți-mă știu cum este.O să întâmpini rezistență,chiar dacă ști că despărțirea ceea era necesară,rezistența este creată de acele părticele din noi care s-au obijnuit cu persoana aceea,aveau un sentiment care nu îl poți exprima în cuvinte,iar ele o să zică ”Nu,să nu îndrăznești”.Părticele alea trebuiesc convinse că acea perioadă nu este drumul spre cine sunteți dumneavoastră cu adevărat,dar ele nu înțeleg deoarece văd acea persoană perfectă pentru noi. Înainte stăteam și judecam fetele care aveau prieteni și nu doreau să îi lase chită că le faceau ceva care nu acceptau înainte,dar acum o făceau și nu înțelegeam de ce ?Acum știu,pentru că iubirea adevărată înseamnă și iertare,înțelegere,acea persoană este mult mai importantă decât pasul greșit pe care îl face.Viața ne răspunde la orice întrebare lansăm noi,poate nu acum,dar mai tărziu da....
     Am văzut fete care au suferit ,dar nu au renunțat,sperând că se vor schimba,deoarece dragostea te transformă îți arată o parte din tine care nu știai că o ai,sau poate o nu vedeai.
Nu mai continui că deja am scris prea mult și mai vreau să vă povestesc  multe despre despărțire,dar în articolul viitor unde vom vorbii și despre pauzele de relație. Vă pup pe toți și aveți grijă de relațiile voastre.Rămâneți iubiți.


duminică, 23 martie 2014

Despărțirea

Astăzi o să discutăm despre despărţirea dintre două persoane. Din punctul meu de vedere, despărţirea este cea mai dureroasă experienţă care te maturizează fără să vrei. Te transformă în cineva care nu erai și nici chiar tu nu te mai înţelegi. Despărţirea survine din mai multe motive, cum ar fi infidelitatea, lipsa de încredere, răceala între parteneri, orgoliul, incapaictatea de a te dedica ș.a.m.d. Dacă acum ceva timp am vorbit despre anumiţi factori care influențau bunul mers al relaţiei, fie în bine, fie în rău. Ați observat cum lipsa unui factor îi afectează și pe ceilalţi.

O relaţie nu este numai lapte și miere, are parte de perioade tulburi, iar cei care trec de ele împreună, au tot respectul meu. Acele perioade nu sunt o coincidenţă deoarece acolo se dovedește cât de dispus ești să lupți, dar mai ales cât de mult iubești acea persoană.



Oamenii cred în coincidenţe, nu există, această lecție am învățat-o pe pielea mea. Orice lucru, persoană, experienţă, este acolo cu un scop, să ne arate cine suntem noi. Acele persoane care au fost în viața noastră, noi le-am atras, așa cum și ei ne-au atras pe noi. O să vă întrebați, dar ce suntem magnet, ca sa atragem? Chiar suntem un magnet, mereu atragem experienţe, întâmplări, persoane, care ne ajută pe drumul acestei vieți. Persoane care au ca scop să ne înveţe ceva După cum am spus la început, despărţirea este o experienţă dureroasă care are efecte pe termen lung, poate dura ani, luni, zile, ore, până să te obijnuiești cu gândul că acea persoană nu mai face parte din viața ta, că drumurile voastre nu mai au o destinație comună și că alte persoane o să le ia locul. Multe persoane sunt așa de marcate de o anumită despărţire, încât își pierd forța de a mai încerca să fie cum au fost în altă relație, iar dacă acea relaţie a fost și prima, cu atât mai greu.



Am auzit persoane care spuneau că și ce dacă se despart, găsesc pe altele. Stăteam și ziceam, ”Wow, ce ușor este pentru unii!”, dar mai târziu mi-am dat seama că acele persoane au avut parte de o experiență cu ”doamna despărțire” așa de dureroasă încât și-au format un scut de protecție care ascunde multe lacrimi. O relație cu o persoană este o binecuvântare, chit că ține o lună, 7 luni, un an, 3 ani ș.a.m.d, deoarece acolo aţi învățat multe, dar cel mai important ce este iubirea. În articolul viitor vom dicuta tot despre acest subiect și vom dezbate anumite exemple. Vă pup pe toți. Rămâneți iubiţi și aveţi grijă de relaţiile voastre.


duminică, 2 martie 2014

Comunicarea într-o relație

Comunicarea a devenit o problemă majoră în ceea ce priveşte bunul mers al unei relaţii. De ce spun asta ? Deoarece partenerii nu își comunică reciproc ceea ce îi deranjează pentru a ajunge la o soluţie, ci tind să acționeze după ceea ce cred.
Acţiunea aceasta după propria părere, este un chin care  are o multitudine de întrebări chinuitoare.
  Mulţi cred că ei au dreptate și nu vor să discute asta cu partenerul sau partenera,de multe ori la baza acestei decizii stau principiile cultivate .

  • Un exemplu de asemenea pricipiu este credinţa că bărbatul este capul familiei, el are dreptate iar soţia nu are nimic de comentat , doar trebuie să execute.

  Un vechi proverb spune așa ''Minuciuna recunoscută este pe jumătate iertată '',eu o să aplic pentru comunicare și sună cam așa :''Problema comunicată este pe jumătate rezolvată'' .

    Comunicând ceva care ne supără,deranjează trecem la un fel de analiză reciprocă pentru găsirea cauzei care o generează .Găsind sursa disconfortului , trecem la etapa găsirii soluţiilor de comun acord, care să fie într-un echilibru .Acest echilibru constă în mulțumirea ambelor

părți și ajungerea la un numitor comun.
    Comunicarea înseamnă eliberare ,deoarece  ducem acele sentimente și ne chinuim să la ascundem ,precum o minge scufundată în apă .Ști că trebuie constant să o ţinem ,deoarece la cea mai mică neatenție poate ieși la suprafaţă. Energia pe care o pierdem chinuindu-ne singuri cu întrebări este colosală ,de aceea comunicarea înseamnă eliberare.
Mereu am auzit spunându-se ,că pentru culpurile căsătorite patul conjugal ar trebuii să fie locul unde toate neînţelegerile se contopesc .Este  un cadru liniștit ,confortabil unde pot avea loc discuții .
Pentru tinerii care nu sunt căsătoriți o plimbare prin parc este cadrul potrivit pentru discuții.

  • Poţi spune partenerei sau partenerului ' Pe mine mă deranjează aia , este problema la mine sau la tine? Hai să vedem .''sau ''Sunt gelos , am impresia că în orice loc ai merge o să mă înșeli .''De la aceste expresii o să iasă o întreagă analiză , care o să vă ducă la cauză și implicit la soluții, iar sentimentul că nu trebuie să stați cocoțați pe minge va dispărea ,iar energia pe care o consumați pentru acest fapt , o puteți folosii în alte scopuri.

Dragii și dragele mele comunicarea  este importantă deoarece vă aproprie mai mult de persoanele din viaţa voastră crescând încrederea, sau mai bine zis curajul .Curajul de a comunica ce vă deranjează,știind că o să discutați și găsii soluții, dar aici o să vă confuntați cu rezistența din partea principiilor ,despre asta o să discutăm într-un alt articol.
Eu vă pup pe toţi și aveţi grijă de relaţia voastră .Rămâneţi iubiţi

luni, 24 februarie 2014

Importanța vestimentației într-o relație

      Vestimentaţia este cartea noastră de vizită , reflexia gusturilor aduna te în ani.Hainele pe care le purtăm ne definsec personalitatea , cine suntem noi .
    Mulţi dintre noi punem foarte mult accent pe felul cum ne îmbrăcăm .Să recunoaştem ,chiar dacă zicem că acest aspect nu este important în realitate este .
    Ochii au sarcina de a analiza  culorile,formele,înfăţişarea imaginilor din mediul înconjurător și transmiterea acestora creierului care dă verdictul ,'' da'' sau ''nu''.Timpul  ne formează o imagine despre ce ne place și ce nu ,mai ales în rândul hainelor.
    Nu de multe ori mi-sa întâmplat să aud persoane care zic că nu le place cum se îmbracă partenerul sau partenera.Să fim sinceri dacă dăm acum cu replica , ''sufletul contează '', minţim.Acum nu zic că această expresie nu este adevărată , ba din contră , dar vreau să exemplific că pentru fiecare într-o proporție  cât de mică contează .
   Oamenii sunt precum o balanță ,un taler este partea bună , iar celălalt taler este partea rea .De obicei tindem să ne ascundem partea rea din motive pe care numai noi le ştim , iar asta ne duce la conflicte interioare și deci la neliniște.Este bine să acceptăm că avem o parte critică cum este și cazul de față , pentru fiecare aceasta contează.
Contează , dar ceva care contează cu adevărat nu stă în hainele pe care le purtăm ci în omul care le poartă .       Cel mai prost obicei pe car îl avem cu toţii este acela de a judeca oamenii după acest criteriu fără a avea habar de cât de mult a suferit persoana , ce valoare are prin ceea ce este ,  ștampilăm după țoală.
Partenerii și partenerele au dreptul să se îmbrace după personalitatea lor , după cum se simt .Dacă chiar vă deranjează ceva anume spuneţi sau o altă variantă , cumpărați-le ceva care să vă placă și vouă , dar adaptat stilului .
Cât suntem tineri după cum am recunoscut mai sus , ne axăm pe aspect , doar suntem într-o junglă și trebuie să ne atragem  sexele opuse.Am făcut această asemănare pentru că așa mise pare mie , hainele nu sunt altceva decât instrumente ,precum în natură animalele își folosesc toate mijloacele pentru realizarea aceluiaşi obiectiv.
   După realizarea obiectivului , nu trăim cu hainele ,ci cu omul care le poartă.Așa că lăsați acest fapt să cântărească mai puţin , iar pe omul din spatele acestora analizați-l pentru ai descoperi valoarea .

vineri, 21 februarie 2014

Dragostea

Dragii și dragele mele , astăzi o să vă prezint un tip diferit de factor. Mai bine zis , este un factor care îi cuprinde pe toți , dragostea. Acesta este este factorul cel mai important, de aceea l-am lăsat ultimul , deoarece cuvântul dragoste/iubire , nu este un singur factor , el este precum o inimă la care sunt conectați ceilanți factori. Dragostea este atracția pe care o simți prima dată când vezi o persoana care după părerea ta , îndeplinește condițiile pe care tu le căutai. Din acel moment își fac apariția factorii despre care am vorbit ,respect , dedicație ,încredere ș.a.m.d . Atunci când spui că cineva se îndrăgostește , nu poți spune ''Vai, dragostea este singura care contează '', de aceea trebuie să fi atent la ce zici . Dragostea este sentimentul de împlinire , de aparteneță , să ști că cineva este acolo pentru tine indiferent de situație . Mereu am încercat să îmi explic ce este dragostea? Mereu am auzit zicala ''Cine te iubește , te acceptă așa cum ești '', păi și dacă te lovește , te înșeală , nu îți acordă atenție , te face să te simți prost , să îți fie frică , rămâi acolo ? Iar acum am înțeles la ce se referă. După părerea mea, se referă la defectele pe care le au partenerii și partenerele.

Defecte , deoarece nimeni nu este perfect și persoanele din viața noastră au defecte , dar după ceva timp ajungem să ni-se pară normale și chiar să ne placă că au acele defecte. “Dacă mă iubești mă accepți așa cum sunt”. Este adevărat , dar lovește-mă , înjură-mă , ignoră-mă , fă-mă să mă simt mizerabil. După toate asta , să te accept ... Poate o să rămână împreună de dragul copiilor în cele mai multe cazuri sau de ce o să zică lumea ș.a.m.d, dar deja s-a creat o prăpastie în care toți factorii care consolidează se scurg precum apa unui râu . Să vă dau câteva exemple pentru a înțelege mai bine


  • Exemplul numărul 1 Femeia x este căsătorită cu bărbatul y . La început totul era frumos , aveau toți factorii , dar cu timpul s-au distanțat din cauză că au venit copiii și grijile cotidiene, iar de ceva timp soțul nu o mai apreciază , începe să nu o mai respecte. Vedeți, de aceea mereu repet , factorul timp nu este pentru a ne obijnui și uita , ci pentru a ne apropia mai mult. Lipsa unui factor duce la moartea celorlanți . După părerea mea, uniunea dintre două persoane este precum o rețetă unde ingredientele sunt factorii, iar rețeta se numește dragostea. 

Factorii trebuie să fie în cantități egale mereu când vrem să o preparăm, dacă punem prea mult dintr-unul și diminuăm din altul , rețeta nu mai este echilibrată , iar rezultatul nu este unul de dorit.
    Dragii și dragele mele , pe durata unei relații trebuie menținut echilibrul , mereu să fim acolo pentru persoana de lângă voi. Dragostea nu este ceva complicat , este chiar simplu dacă știi cât de importantă este pentru voi .
    Rămâneți iubiți și nu uitați pentru ce trăiți , să iubiți. În viață trebuie să te apreciezi pe tine întâi , dacă nu te apreciezi pe tine, nu ai cum să-i apreciezi pe alții. Vă pup pe toți , aveți grijă de v
oi .



joi, 20 februarie 2014

Intimitatea

Știu că o să mă judecați pentru acest articol ,dar sunt obligată să îl prezint deoarece este un factor foarte important într-o relație, iar acesta se numește intimitatea .Trăim într-o perioadă în care inintimitatea este pusă pe primul loc într-o relație. Asta în cazul băieților care se bagă în relații doar pentru acest lucru, iar după nu se mai interesează. Dacă mai este fata și virgină și o păcălești cu cine știe ce mișelii, spre exemplu '' O să mă căsătoresc cu tine '',''O să te iubesc mai mult ''și mai știu eu ce filozofii din astea. Înainte să faceți astea, asigurați-vă că aveți creierul în funcțiune și nu lăsați libidoul și pulsiunile vieții să vă ghideze. Băieții ar trebui să înțeleagă că dacă se bagă într-o relație pentru intimitate și nu îi interesează de fată, și-au compromis viitorul. Poate atunci nu simt efectelele, dar viața continuă și nu știi când o să guști din propriul leac și după te întrebi de ce ?Scuzați-mă pentru această introducere , cam dură , dar trebuie să scoatem partea rea mai întâi. Exemplul de mai sus, este mai rar în cazul fetelor, dar poate or exista .

Dragii și dragele mele, viața intimă , nu este un lucru rău, este chiar ceva benefic. Depinde cum v-a fost implementată, stă în puterea de decizie a fiecăruia. Știu că toți îți zic cum că este ceva rău. Păi cum să nu fie , când toți zic ''Vai așa ceva nu se poate , nu este bine  ''. Este adevărat că trebuie să ne respectăm pe noi și să nu o începem la vârste foarte fragede , dar asta ține după cum am zis de puterea de decizie a fiecăruia.
 La copiii când ajung la perioada adolescenței , necesită  mai multe explicații, iar părinții trebuie să le explice cum stă treaba în această temă. 
Asta era valabilă pe vremea părinților noștrii , noi avem internetul, doar trebuie să scri și gata, ai primit toată informația.
Viața intimă nu este o joacă, serios acum, nu este o joacă de o noapte. Un prim contact care nu te mulțumește poate lăsa o traumă foarte adâncă în inconștient , iar de acolo pot poate provoca foarte multe probleme. De aceea, nu tratați intimitatea precum o pereche de ciorapi, lasă că azi mă duc cu alta /altul, nu merge așa .
Băieții au un instinctul sexual mai dezvoltat decât fetele, aici stă o explicație biologică. De aceea, ei doresc mai mult intimitatea pentru că asta le dictează domnul creier. Băieții nesimțiți nu sunt așa că vor ei , sunt așa pentru că nu își pot stăpânii energia sexuală care este una din energiile vitale ale omului .

Perioada adolescenței este o perioadă de transformări majore atât la fete cât și la băieți. De aceea, părinții trebuie să aibă o comunicare foarte bine structurată cu progeniturile lor.
O relație nu trebuie consolitată prima dată pe intimitate, deoarece asta se numește interes sau plăcere. Intimitatea vine pe parcursul reației , pentru cei care știu să își controleze enrgia sexuală. O relație se consolodează pe factorii care i-am enumerat în articolele trecute și după aceea pe intimitate. Nu intimitatea prima și după restul , aici fiecare face cum crede, acesta este punctul meu de vedere, deci nu mă supăr dacă mă contraziceți .
      Am vorbit despre intimitate cât se poate pentru adolescenți , acum să vorbim despre intimitate în cazul cuplurilor căsătorite, dar și a celor care au hotărât să facă acest pas.
Intimitatea este adesea un subiect de divorț în multe familii. Cineva mi-a zis odată' 'Trebuie să vă înțelegeți la pat, este un principiu foarte important” și chiar este. Acum nu stai bine că gata,dezbrăcarea, scuzați-mi limbajul, dar așa este. Nu au un preludiu în care să se răsfețe, să se cunoască, să vorbească. În unele țări femeile înainte de act, dansează, sunt mai timide,etc. Este ceva foarte frumos, intimitate nu este egală cu plăcerea, pentru mine intimitate = cunoaștere , dăruire , respect ,comunicare. De aceea bărbații se mai satură pentru că își satisfac doar plăcerea trupească și aseamnă contactul cu stingerea unei dorințe arzătoare , nu cu un ritual de cunoaștere , sau mai bine zis, de recunoaștere continuă. Am auzit o expresie foarte frumoasă ''Patul conjugal trebuie să fie locul unde toate problemele se contopesc''. Violența , nevrozitatea se poate datora și unei vieți sexuale nesatisfăcătoare sau chiar lipsa acesteia, de aceea tinerele cupluri ,părinții , cei care au peste 50 de ani , să nu uite de acest aspect foarte important, viața intimă .

 
După cum am mai zis, nu trebuie să fie doar un contact , ci un ritual complex și felxibil , care să nu ducă la monotonie sau la infidelitate. Mai bine zis , dorința aceea de satisfacere, începe să scadă și intervine lipsa ritualului. După ne întrebăm ce am avut , că am fost gospodine , etc. Oricât de ocupați/ocupate am fi , să nu uităm de partener/parteneră ,știu că poate vin copiii și o să invocați paradoxul timp pentru al educa și după vă treziți cu o infidelitate și faceți o scenă de toată frumusețea. Munca este muncă, copiii sunt copii , iar soțul sau soția sunt soțul sau soția. Nu trebuie să îi uitați , faceți-le surprize , o cină romantică , o lenjerie nouă , un dans ...etc ...nu trebuie să fii miss românia pentru a te îmbrăca așa ,există șenjerii pentru fiecare tip de corp. Bărbații să vină cu flori acasă ,  să pregătească cina așa cum se pricep , etc .Soluții există , ceea ce contează este să ne vindecăm de scuzemia de care suferim cu toții .
Viața intimă este importantă , mai ales într-o căsnicie , iar asta trebuie să fie un ritual de recunoaștere , de redescoperire ,de îndepărtare a monotoniei .Viața are niște momente mult mai importante , chiar dacă pentru unii intimitatea este importantă să nu uite de ce trăiesc , să fie fericiți , aceasta este doar bucată de puzzle .Iar cine își începe viața intimă sau nu , nu trebuie judecat , fiecare are puterea de decizie , nu suntem noi Dumnezeu să facem sală de judecată pentru faptele nimănui. Dragii și dragele mele , eu vă sfătuiesc să nu neglijați acest aspect , dar nici să deveniți sclavele nimănui,în cazul sexului feminin. Eu vă urez succes și să rămâneți iubiți , v-am pupat pe toți .







marți, 18 februarie 2014

Ajutorul


 Am  discutat de o mulțime de factori, acum este rândul ajutorului. Să nu îl confundați cu sprijinul, poate sunt asemănătoare , dar au semnificații total diferite. Ajutorul este semnificația la propriu, adică să ajuți pe cineva la realizarea unui obiectiv .
În multe relații, partenerii nu se prea ajută și invocă o grămadă de scuze. Rolul femeii este la cratiță , bărbatul nu are ce căuta în bucătărie ,cine sunt eu să ajut , Nu am de ce să ajut pentru că nu am fost ajutat ș.a.m.d.

Ajutorul îl dai pentru că te pui în șituația celui care este lângă tine și sti cât de greu îi este. Oamenii au un defect, nu pot să se pună în locul apropelui și să înțeleagă de ce este așa. Rămân marcați de anumite experiențe, iar ei aplică cea mai ușoară metodă, uitarea. Dar după cum știm, nimic nu se uită ci se transformă în ceva mai monstruos. Așa este într-o relație , ceea ce trăim noi ne marchează și involuntar o să ne ajungă. De aceea trebuie să avem încredere în persoana de lângă noi, să îi spunem tot ce ne macină, iar împreună să se ajute reciproc.

Trecutul trebuie adus la suprafață și analizat astfel încât să vedeți ce beneficii ați avut. Există părți rele, dar există și părți bune, contează ce ochelari aveți. Trecutul nostru influențează foarte mult relația, iar ajutorul dat persoane de lângă noi este reflexia este ceea ce am trăit. Adică am dat ajutor, am primit trădare, am dat odată, am dat de două ori, de trei ori. Am primit trădare, acum nici nu mai ai energie să dai, dar nu toate persoanele sunt la fel, dacă te-au trădat atâția, nu trebuie să te răzbuni pe partenerul/partenera de viață. Este greu deoarece o să ai precum un scut când vine vorba de a da ajutor. Haideți să vă dau câteva exemple pentru a înțelege mai bine ceea ce doresc eu să spun aici .

Exemplul numărul 1:


Femeia x este căsătorită cu bărbatul y. Aceasta munceşte foarte mult, nu primeşte ajutor, dar mereu soţul iasă precum vitejii de după război , că el le face pe toate. Este foarte frumos să vi acasă să ştii puţin și să critici că nu a făcut aia, aia, aia, dar ce a făcut nu vezi și după zici că ai făcut tu totul. Femeia munceşte, dar mereu îi este frică să nu vină acesta acasă și să facă scandal. Ajutor nu prea primeşte, el nu prea o ajută doar zice că el le face pe toate și în final nu face nimic. Acum am putea sta și să îl judecăm până mâine, dar nimeni nu știe că la servici el făcea toată treaba, colegii lui care erau mai leneși nu făceau mai nimic, iar când venea șeful să vadă ce fac, aceia ieșeau și spuneau că ei au făcut totul. Cum era frustrat, se descărca acasă pe soție. Această chestie îl forțează să nu își prea ajute soția, dar după să spună că a făcut totul.

Exemplul numărul 2

Bărbatul y este căsătorit de 3 ani cu femeia y. Când merg în vizite la prieteni, acesta face mișto că soția lui nu prea gătește, iar el trebuie să o ajute mereu. Femeia este foarte rușinată de aceste întâmplări, mai ales că soțul ei îi zice că dacă nu îl lua pe el murea de foame. Cum credeți că se simte femeia ? Groaznic, chiar dacă nu arată, se desconsideră și îi vine din ce în ce mai greu să se apuce de gătit. Soțului său îi este rușine cu ea, dar face glume și asta îl mai scoate din rușine .
După părerea mea, nu știu la ce sa căsătorit cu ea dacă face așa , nu o întreabă , nu o ajută, să învețe a găti. Multe dintre gospodine o să o facă că nu este bună de nimic, la ce sa măritat dacă nu știe să gătească? Vedeți cum este omul, se grăbește să judece, fără să se întrebe dacă ceva care a marcat-o. O determină să aibă această atitudine. Și chiar așa este. Mama ei dorea foarte mult ca fiica sa să învețe tehnica artei culinare, ea fiind bucătăreasă de meserie și una foarte bună. Când fata gătea mama ei stătea precum un ghimpe, ''nu este bine așa'', ''vai da nu ști nimic'', ''vai ai pus prea puţină sare'','' vai ai ars  mâncarea'', ''nu esti o bucătăreasă bună'', ''ba mai mult o și lovea cu lingura de lemn peste mână, când vedea că nu împătură bine sarmalele. Acele momente au fost foarte grele, de aceea ea avea senzația că cineva o să o critice și mai bine, nu prea făcea. Păi soțul de unde să știe? Nu o întreabă, preferă să facă mișto. De aceea dacă partenerul din viaţa voastră are o problemă, iar voi puteți ajuta, face-ți, că roata se poate întoarce, nu da bir cu fugiții. Sunteți acolo cu un scop, Dumnezeu nu v-a pus întâmplător , înseamnă că puteți contribui la fericirea acelei persoane .

Exemplul numărul 3

Fata x este într-o relație cu băiatul y. Băiatul este foarte bun, dar are un trecut care îl trage precum o ancoră la fund. Fata are probleme cu aspectul fizic, adică are coșuri pe față. Este foarte rușinată de acest fapt, mereu plânge, sparge oglinzi, se crede un monstru. Băiatul nu îi zice nimic, o lasă să își facă rău singură considerându-se un monstru. Aici băiatul ar trebui să o înțeleagă, să o ajute să vadă că este frumoasă. Dar indiferența aceasta a băiatului, negarea aceasta pentru ajutor are o cauză foarte  adâncă. Fata are nevoie de ajutor pentru a trece mai ușor peste această problemă a pubertății, acneea, dar băiatul neagă, zicând că nu este el Hristos,etc. De ce credeți că face asta ? Pentru că amestecă lucrurile, a fost dezamagit de oameni la serviciu, adică a ajutat și a primt țeapă. Dar face o greșală colosală, să amestece dezamăgirile. Una este să ajuți un prieten și alta să ajuți niște prieteni. Este o diferență de legături sentimentale, dar dacă a fost dezamăgit de aceștia o să creadă că orice persoană, indiferent de legătura sentimnetală, o să îl dezamăgească. Ca un sfat, cred că ar trebui să își analizeze experiențele și să vadă ce au câștigat,  să fie alături de prsoana iubită, împreună se pot găsii soluții, nu separat .
 
Vedeți voi dragii și dragele mele, un om care refuză să ajute nu este neapărat un om rău. Înseamnă că a dat ajutor și a primit trădare sau dezamăgire și de aceea oamenii fac greșala de a încerca să uite dezamăgirea și nu mai ajută pe nimeni de teamă că o să  fie din nou înșelați. Fuga este ușoară, doar aparent, repet doar aparent pentru că o să vă ajungă ea pe voi, mai târziu, dar cu o energie fanatastică. De aici frustrări, simptome de singurătate etc.

De aceea, încercați să vă ajutați partenerul sau paretenera deoarece involuntar o vă ajutați pe voi. Nu dați bir cu fugiții crezând că este mai ușor, defapt ați als calea grea. A înfrunta o situație înseamnă că ști ce te așteaptă, dar ai curajul necesar de a tăia totul de la rădăcină, nu dor floarea .
Dragii și dragele mele, aveți grijă de relațiile voastre și nu vă întrebați de ce sunteți acolo. Dumnezeu are un rol foarte important dacă apăreți în viața acelei persoane când are mai mare nevoie. Rămâneți iubiți , vă pup pe toți !

luni, 17 februarie 2014

Sprijinul

În articolele trecute am vorbit despre anumiţi factori care influenţează bunul mers ale unei relaţii. Acum a venit rândul sprijinului , care este un factor la fel de important precum cei pe care i-am prezentat anterior. Sprijinul este acel sentiment când cineva îţi acordă toata atenţia pentru a te ajuta să treci printr-o perioadă foarte grea din viaţă. Când toata lumea este împotrivă, dar ştii că este o persoana acolo care o să te sprijine indiferent de tipul de situaţie. Marele defect al partenerilor și partenerelor din viaţă, este faptul ca nu prea acordă destul sprijin , mereu invocă 1000 de scuze care mai mult te enervează în loc sa te ajute sa treci peste. Viaţa este alcatuită din momente favorabile , foarte favorabile , mai puţin favorabile ,cele traumatizante, ș.a.m.d. Acestea constituie profilul nostru, obiceiurile, defectele, fixurile, reacţia în numite ipostaze în care suntem puși. Aici intervine persoana de lângă noi care uneori substituie părinţii  ,prietenii și alte persoane. Dacă am învățat ceva , este faptul ca nimic în viaţă nu este întâmplător. Dumnezeu are un drum pentru fiecare. Întâmplarile numite de noi ''ghinion'', nu sunt al ceva decât oportunități, dar noi vedem partea buna. Ne fixăm doar pe simplul fapt ca a mers totul rău , că avem ghinion , credem ca am dat peste ''ceva'' , Dumnezeu ne-a uitat , ș.a.m.d. Sunt sigură că dacă încercați să vă amintiţi perioadele cele mai grele , o să constatați ca nu au fost altceva decât STOP , ai de mers pe altă cale. Sprijinul  înseamnă dedicaţia despre care am vorbit în alt articol , dar acesta trebuie să posede și o mare rezistență deoarece se va lovi de multe piedici. Haideţi să vă dau câteva exemple:

  •  Exemplul numărul 1
Fata x se afla într-o relaţie cu băiatul y. Fata a observat că băiatul are numite fix uri care parţial o deranjau și a hotarât sa îl ajute. A descoperit că avea multe probleme cu părinţii , în special cu mama sa. Nu era o femeie rea , dar era genul care se impune și care crede ca are mereu dreptate. Dorea binele , dar se cam ghida după ''gura lumii'', adică lauda, iar băiatul era marcat de multe lucruri care îi influența negativ viaţa A încercat sa îl ajute aratându-i ce v-am povestit mai sus , dar el nu se axa decât pe acea parte negativă. Se enerva exact la acele lucruri , iar fata abandona de cele mai multe ori. De aceea v-am sugerat sa va înarmaţi cu mult curaj pentru a face față la blocajele pe care le pricinuiți. Aceasta a reuşit sa îi creeze o perspectivă nouă, dar cu mulți nervi , oboseală , dar tot ce contează este ca a reuşit, nu contează cum .


  • Exemplul numărul 2

Băiatul x este într-o relaţie cu fata y, aceasta trece prin nişte situaţii nu tocmai plăcute și are nevoie de sprijin pentru a nu ceda. Băiatul este închis , indiferent , nepăsător. Într-o seară fata pățește ceva groaznic, are o dispută cu tatăl sau și care este foarte gravă. Sunând pe băiat , acesta nu are nici o reacţie deoarece era pe afară cu băieţii. Aceasta îi reproşează , dar acesta răspunde ''Nu am cum sa ştiu cum te simţi tu! Nu am trecut printr-o asemenea experienţă , părinţii mei nu mi-au făcut asta , nu ştiu cum să reacţionez''. Cam dură replică ...foarte dură.Voi cum v-aţi simţi? Aici o să analizăm puţin. Vedeţi voi , când nu treci prin anumite situaţii, o sa faceţi marea greşeală de a da replici din astea care dor. Cât de tare dor , pe atât de neuitat sunt. O asemenea replică generează o multitudine de întrebări din partea fetei :''De ce tocmai ea are asemenea părinţii ?'', "De ce trebuie să treacă ea prin asta ?'', ''Oare chiar nu merită sprijin și înţelegere ?'', se poate dezvolta chiar și invidia deoarece are asemenea părinţii .etc. Nu este de mirare că fata este total în depresie. De aceea vă sugerez ca atunci când persoana de lângă voi trece prin ceva , nu dați cu situaţia de gard și mai ales când sunt într-o dispută interioară. Suntem oameni, dacă cerem să fim sprijiniţi , înseamnă ca am dat sprijin dacă aşteptăm. Nu aşteptaţi sprijin stând pe o plajă la soare, gândindu-va că o să pice de la Dumnezeu. Sprijinul este cheia care descuie încrederea , dacă ați fost acolo în timp ce o persoana avea nevoie doar de ''Nu îți face griji , o sa fie bine'', o să vă dezvoltaţi simţul solidarităţii, iar persoana de lângă voi o sa vă aprecieze mai mult decât o făcea înainte. Replica rostită de băiat este precum otrava care provoacă o durere până la moarte , aici nu este vorba de moartea fizică , ci cea interioară. Liniştea , scopurile , planurile , construite în interior . Dacă vreți să distrugeți o persoană , spune-ți o replică din aceasta .
Dar mai târziu când vă teziți cu replici dure , nu va întrebaţi, de ce. Sprijinul aici cam lipseşte ,ba mai mult, acesta ar avea posibilitatea de a ajunge la ea , dar nu o face. Va întrebați de ce acest comportament pe băiat ? Și eu ...dar el nu trebuie condamnat, are el motivele lui pentru care nu le face. Poate nu a avut parte de sprijin în copilărie , a suferit un șoc în urma acordarii lui ...nimeni nu știe , doar el. În spatele unui comportament dezagreabil stă un impact , o trăire , o dezamăgire , ceva care îi provoacă un disconfort , iar minte încearcă sa îl combată ocolindu-l .



  • Exemplul 3
Un copil este în clasa a 12 a , urmează sa dea bacul , dar dea lungul anilor nu a prea învățat, iar acum își doreşte sa i-a bacul. Mama sa îl cicălește mereu sa înveţe ''că uite ce a făcut ăla '', ''că uite vărul tău '', ''că uite vecinul'' , ''că uite mătuşa.''..etc. Nu se gândește la cum afetează această experienţă pe copilul său , se gândește doar la ce zice lumea. Sprijin nu prea primeşte, doar critici ''Că nu învață nu învață'' ....pai serios acum, cum să înveţe când primește doar asta? Voi ați putea ? Întrebaţi-vă voi înșivă și veţi găsi răspuns. Serios, păi dacă tu ca părinte nu ai încredere în forţele lui, și faci pe şeful ...nu este de mirare că pică bacul în vară. Da , pică bacul în vară ,distrus ,mai mult pentru ce o sa zică mama decât pentru acest moment mai puţin dorit. Urmează un şir de replici ,''Nu mă aşteptam '', ''Că eu ştiu cât poţi tu'' , ' Credeam ca îl vei lua '' , ''Cum o sa mai dau eu ochii cu oamenii'' , etc... normal că baiatul are o cădere totală , calmante, ș.a.m.d. Și ne întrebăm a cui este vina ?
E vina copilului , dar este și vina părintelui. Pai mereu îi repeți că nu poţi , compari, arăți reuşitele altora, îi reproșezi, îl condamni că nu te ascultă , dai mereu vina pe el, chiar dacă ști că nu și vrei sa aibă încredere în el ? Ai creat deja un om sfios, un om care toată viaţa o să aibă frică de a nu reuşi , de a dezămagii , care nu ascultă , nu este bun de nimic, ș.a.m.d Părinţii se bucura atunci când un copil vine pe lume, se simt mândrii , dar lasă trăirile lor și traumele sa le amărască viaţa. Ajung chiar să regrete ca l-au adus pe lume. Cum este și cazul prezentat.

Părinţi, aveți grijă! În voi stă viitorul acelui copil , în voi stă puterea de a îi modela caracterul , încă din pântec când vorbiţi cu el, povestindu-i cât de multă fericire o să aducă în viaţa voastră. Acum sunt alte vremuri și adaptarea este cheia , dar ei ...au concepţii pe care nimeni nu o sa le coboare. Dacă ar şti cât rău produce un comportament ca mai sus ...nu ar mai face-o. Poate va întrebați de ce am deviat de la subiect , aici vorbim despre relaţii ? Acum serios , Cristina , ce vrei , nu vezi ca ai deviat rău ?
Aici am vrut să ajungem. Comportamentele partenerilor în ceea ce priveşte spijinul este reflexia educaţiei , dar ce educaţie? Un părinte care și-a spijinit copilul, știe cum este sa îl aibă lângă el. Un copil care nu a avut parte de sprijin, îl dă doar pentru simplul fapt că știe cum este să nu îl aibă. Un copil nu primeşte sprijin sau primeşte și nu dă, fie vrea doar el să fie sprijinit , dar fără efort sau alte cauze. Dragii și dragele mele ,cu toată iubirea, sper că v-am pus pe gânduri mai ales pe cei care sunt părinţi, dar și pe cei care sunt într-o relaţie. Spijinul este precum o cârjă, poate ai impresia ca tu cazi , dar el te susţine , măcar acolo cât să nu pici la pământ. Vă pup pe toţi , să rămâneți iubiţi .


Ads Inside Post