Povestea unui tată

La o adunare cu părinții , dirigintele a început prin a spune o poveste înainte să  le prezinte motivul întâlnirii. Și a început:
A fost odată un tată care avea un băiat . Băiatul încă de mic primea bătaie de la tatăl său pentru orice nu găsea acesta, dădea mereu vina pe el , ba mai mult băiatul nostru a fost prezent și la certuri și violențe între părinți. A trecut timpul și tatăl mereu se comporta la fel, când băiatul avea vreo reușită era prezent și îl felicita ,iar câteva zile totul era precum într-o familie unde iubirea este tema principală,dar acele zile treceau și vechea poveste se instaura din nou. A trecut timpul și băiatul a intrat la un liceu nu tocmai bun , a suferit câteva zile , pe tatăl său nu l-a interesat. Acesta a decis să rămână aici , și bine a făcut, deoarece a avut rezultate excepționale. Se apropia bacul ...teama îl măcina,primea sfaturi de genul ”este treaba ta ”, ”să nu mă faci de râs”, ”o faci pentru tine” etc . În fine băiatul era hotărât să nu mai vină acasă în cazul în care nu lua examenul de bacalaureat . După un week-end care a fost măcinat de stres ,a venit și ziua de luni înainte să meargă la rezultate singura care i-a zis că orice s-ar întâmpla tot băiatul ei rămâne , a fost bunica, mama și tatăl erau ocupați cu alte treburi.  Ajungând la locul unde se afișau rezultatele , a aflat că a luat  și cu o notă destul de mare la matematică. Toți au fost ferciți de acea reușită ,inclusiv tatăl care se putea lăuda peste tot .La fel a fost și la admiterea la facultate. Timpul trecea  și tatăl tot punea pe primul plan alte chestii și nu copilul. Avea de învățat, tuna și fulgera că nu găsește ceva, îl făcea pe  băiat să se simtă mizerabil, nenorocit,îi spunea că nu este înstare,că nu este bun de nimic. Cu toate că acesta se străduia să facă față unui volum mare de muncă, care ăl mulțumea pe acesta doar temporar. Timpul a trecut și băiatul a absolvit facultatea cu merite deosebite,iar o firmă care se ocupa cu recrutarea a văzut performanțele băiatului și au hotărât să îi ofere un post de muncă în domeniul ales de el. Având un post de muncă, s-a mutat din locuința părinților cu chirie ,este adevărat că la început a fost mai greu deoarece strângea bani să își cumpere o casă ,dar a reușit. Pas cu pas s-a  ridicat și a devenit un mare om. Mergea pe la tatăl lui foarte rar și atunci numai la evenimente fericite odată pe an. Tatăl s-a supărat pe acest motiv,când era ceva fericit venea , când era ceva nefericit trimitea pe alții. Și într-una din vizite tatăl l-a întrebat Ș
-De ce vi doar la evenimente fericite din viața mea?
-Nu înțeleg ..
- Adică vi la ziua mea, la data cand am ieșit la pensie, cand avem o sărbătoare ,dar  atunci când sunt bolnav ,când am nevoie de sprijin,de o vorbă ,de tine, trimiți pe altcineva?
- Mai ți minte copilăria mea?
-Da! Te-am făcut om!
-M-ai făcut om,da și îți mulțumesc pentru asta , toate acele lacrimi și dezamăgiri m-au determinat să fac multe în viață. Să revenim la întrebarea ta , în copilărie te-am iubit și urât în același timp, nu am uitat când dădeai vina pe mine și mă considerai ca o slugă și mă făceai să mă simt un nenorocit care nu valorează doi bani și al cărui viitor este nul.Sunt lângă tine la momentele fericite, atunci când ai ceva care trebuie sărbătorit ca și tine , când suferii nu sunt aici pentru că nici tu nu ai fost ,dar trimit pe cineva , deoarece știu că ești tatăl meu și eu nu uit să te pun pe primul loc atunci când ești bolnav sau ai alte nevoi.
Ochii tatălui se umplură de lacrimi și pentru prima dată în viața lui, tatăl află cum se simțise copilul lui în acești ani.
-Este o poveste adevărată , spuse dirigintele,deoarece acel băiat sunt eu .Și vă întreb pe voi,dragi părinți ve-ți fi lângă copiii voștrii și atunci când sunt cuminți , dar și atunci când fac vre-o boacănă?
Nu zic acum să îi privați de responsabilități sau asumarea faptelor lor ,dar să fiți acolo și să vă gândiți că acel copil este o parte din voi,iar alte chestii sunt și ele importante,dar nu ca un copil
În acest fel dirigintele ,i-a motivat pe părinți să își sprijine și să vadă motivele pentru care copiii lor aveau anumite atitudini ...