. Bătrânii au fost foarte foarte primitori și au
avut grijă să nu îi lipsească nimic. A doua zi și-a luat rămas bun și a plecat.
Toate aceste experiențe au făcut-o să se gândească
foarte bine la ce dorea să facă . A început să se aprecieze mai mult, fără să
se judece că are anumite imperfecțiuni , gânduri, acțiuni.
Mergea și își spunea cât de mult se iubește, ia
micile inconveniente de pe durata drumului i-se păreau normale. În sfârșit a
ajuns la o pădure foarte mare și deasă, îi era frică să pătrundă , deoarece nu
știa ce animale trăiesc acolo și ce pericole. Într-un final se hotărâ să intre
, cum a intrat se văzu îmbrăcată într-o
rochie albă lungă ,părul căpătă o lungime substanțială , fața ei era curată ca lacrima și pe cap purta
o coroniță din trandafiri albi. Uimită își zisă
-Ce este asta ???? Mă aude cineva???
Tot ce se auzea era ecoul ei și cântatul păsărilor
. Era umită, confuză chiar speriată ași
putea spune,dar cu toate astea începu să înaninteze spre inima pădurii. Tot mergând din senin un
bilețel îi pică în fața ochilor, care zicea așa :
Bine ai venit acasă ! O să ne întâlnim curând, ai
grijă pe unde mergi! Sunt foarte mândru de
tine!
Soțul tău
P.A
.jpg)
Din nou acel bilet,
dar cine să îl fi scris ?? Doar Andrei se prefăcu-se în sânge , ce se
întâmplă??? Aceste întrebări îi răsunau permanent în cap, dar învățase să aibă
încredere în ea și să se iubească .
Andreea mergea prin pădurea care se făcea
tot mai deasă , când deodată un stol de porumbei negrii se apropiară de ea .
Aceștia știau cine este ea , dar Andreea nu știa cine erau ei. Aceasta cum îin
văzu se bucură, neștiind că aceștia nu erau așa de prietenoși pe cât credea ea
.
-Salut! Ce mă bucur
să vă văd.
-Ea este , haideți să
o prindem, regina noastră o să fie foarte mândră că am capturat-o însfârșit
după câte încercări am avut.
Acești porumbei erau
slujitorii Reginei Porumbel Armina ,
care stăpânea regatul vecin, cu cel al
lui P.A. Ea pusese la cale multe planuri
rele pentru
ca P.A și Andreea să
nu se înțeleagă niciodată, printre care și acel incident de la mormântul
bunicului său ,dar părinții au venit
tocmai la timp.
Acești porumbei au luat-o pe Andreea , au
zburat peste vârfurile copacilor până au ajuns la palatul reginei Armina. Aceasta era foarte fericită și mândră că o
prinsese în sfârșit . Andreea a fost închisă în temniță, urmând ca a doua zi să
fie executată.
Andreea stătea în
temniță, gândindu-se la P.A , dar și la această doamnă regină .
După o vreme Armina
îi făcu o vizită Andreei:
-Sper
că stai comd.
-Chiar foarte, zise
Andreea.
- Asta este ultima ta
zi pe această lume , mâine o să fi în alta.
-Știți ce nu înțeleg
eu , ce aveți cu mine ?
- Înainte ca tu să te
naști, prințul a plecat în căutarea unei soți și a ajuns și în ținutul meu.
L-am invitat la palat să îi fac
cunoștință cu fata mea, prințesa Alba . După ce au făcut cunoștință , au mers
la o plimbare unde porumbelul alb a hotărât că nu este potrivit pentru fata mea
și a plecat. M-am mâniat foarte tare , deoarece doream foarte mult ca regatele
noastre să se unească și pe lângă asta Alba s-a îndrăgostit de el. Ce m-a
supărat și mai tare este faptul că a hotărât să aibă de soție o fată oarecare
,spunând că este trimisă de la marele Porumel Alb . Încă decând erai mică,
ți-am făcut viața din ce în ce mai mizerabilă,dar ceva te tot ajuta să treci
prin toate. M-am indignat și mai tare când am auzit că Andrei s-a dus la școală
pentru ca în momentul venirii tale la facultate să fiți împreună ,că doar s-a
arătat ție înainte de acest moment ...
- Știți ceva, nici
măcar nu vă urăsc că mi-ați pus atâtea încercări, ba mai mult vă mulțumesc, vă
mulțumesc din tot sufletul pentru că dacă nu erați dumneavoastră cu aceste
încercări, eu nu mai eram aici...
-Aha, ești și ironică
!
-Nu sunt ironică,
spun adevărul!
-Abia aștept să te
văd murind mâine, o să mă bucur enorm!O să merg îndoliată, să le spun că te am
găsit moartă pe teritoriul meu.
-Mulțumesc!
-Papa!
.jpg)
Andreea a izbucnit
într-un râu de lacrimi, dar știa că încă nu era momentul să moară.
A venit noaptea,
Andreea abia putea să doarmă ,ațipind se trezi într-o câmpie cu flori
-Salut!
-Andrei, trăiești!
-Da, trăiesc!
-Unde ești ??
-Chiar aici..
-Aici , unde ?
-În inima ta !
-Deci nu mai trăiești
în lumea asta ...
-Ba mai trăiesc și te
aștept să vi, acasă...
-Moartea îmi bate la
ușă, mâine o să fiu executată, de câtre regina Armina ...
-Nu, nu o să fi...
-Nici eu nu vreau să
mor, încă..
-Fii atentă,geamul de
la celula ta se deschide foarte ușor. Este cam ruginit , Armina nu știe, dar
palatul s-a construit înainte ca ea să fie regină...și are un mic secret. Acest
secret se numește , spune-mi!
-Spune-mi ? Ce
ciudeățenie mai este și asta ???
- Spune-mi ,cât de
mult te iubești ?
-Mă iubesc ,dar nu
înțeleg...
-Gândește-te ...
Andreea se trezi înspăimântată
și încercă să deslușească acest secret! Și începu să se gândească
-Dragă geamule,
spune-mi cât de mult mă iubesc ?
-Dacă te-ai iubi , ai
ști !
Se sperie și întrebă
cine a zis asta ?
-Păi nu tu m-ai
întrebat ! Off, ce îți este și cu porumbeii din ziua de azi !
- Eu sunt Andreea,și
vreau să ies de aici ...
-Știu , toți
deținuții doresc să plece de aici .
-Spune-mi cum?
-O să îți zic o
ghicitoare , dacă o ști eu mă deschid!
-Bine!
-Spune-mi , cât de
mult te iubești ?
Nu avea de cât o
încercare , cum să întrebe cineva așa ceva?? Nu știa ce să răspundă... se tot
gândii ....și într-un moment neașteptat avu o revelație
-Mă iubesc atât de
mult încât orice moment al veții mele mi-se pare o fericire , mai ales atunci când știu că am pe cineva în inimă ,
care mă ajută să merg mai departe,adică iubirea față de mine!
-Frumos răspuns,
aproape că mi-au dat lacrimile, chiar dacă sunt un geam...
-Acum te rog să te
deschizi!
Geamul se deschise
,iar Andreea se furișă ușor , ușor până ajunse în pădure. Ajungând în pădure ,
începu să fugă printre copci. Nu mai ținea cont de nimic, chiar dacă crengile
copacilor îi sfâșiau rochia și cauzându-i răni . Într-un final obosită pică jos
lată.
Peste ceva timp se
trezi , tot corpul o durea , era foarte amețită , când de odată auzii două voci
...
-S-a trezit?
-Eu cred că da...
Erau doi pui de porumbel albi care avea câteva răni.
-Ce s-a întâmplat cu
voi ?
-Am fost răpiți de
regina Armina?
-Păi și cum a-ți
scăpat ?
- Păi, eram aduși de
către porumbeii negrii la palat, când de odată un stol mare de porumbei au
venit, spunându-le că a evadat. Cum au auzit asta, ne-au dat drumul și am picat
aici. Tu cine ești?
-Eu sunt Andreea,
evadata!
-Tu ai evadat de
la regina Armina?
-Da, ce este așa de
ciudat ?
.jpg)
-Nimeni nu a mai
făcut așa ceva...
-Da...
- Păi și unde mergi ?
- Inițial , am căutat
să mă iubesc pe mine, am reușit și acum îl caut pe P.A.
-P.A?
-Porumbelul Alb..
-Prințul nostru ....
-Tu ești regina
noastră .....
-Așa se spune...
-Da...
-Știți drumul spre
casă de aici?
-Da, îl știm.
-Să mergem!
Au tot mers,mai mult
pe furiș ...prin pădurea deasă, până când au ajuns la o potecă, acolo o aștepta
Armina cu armata sa de porumbei negrii.
.jpg)
Andreea în loc să
fugă, a ales să înfrunte situația .
-Ce îmi mai poți
face,să mă execuți? Fă-o!
-Da am venit să te
execut !
-Aștept! Andreea era
obosită și rănită.
- Când regina Armina
se îndreptă spre Andreea un stol de
porumbei albi se ivi. În fruntea lor era un porumbel care avea o coroniță pe
cap.Aceștia au aterizat și s-au prefăcut în oameni. Când s-au prefăcut în
oameni,era chiar regele porumbeilor albi.
-Ce se întâmplă aici,
Armina?
Aceasta nu apucă să
zică nimic că cei doi pui de porumbel care erau cu Andreea se prefăcură și ei
în oameni și începură să zică :
-Împărate, Armina ne-a răpit, iar fata care o
vezi, nu o recunoști?
-Mi-se pare
cunoscută,dar este toată plină de sânge și hainele îi sunt rupte..
-Este regina noastră,
ursita prințului...
-Tu, ești fata mea ?
-Eu sunt, Andreea.
-Ce s-a întâmplat ?
Te așteptăm de o grămadă de timp să apari,Andrei nu mai are mult de trăit...
- Am fost într-un
drum de regăsire, iar apoi am primit un bilet și mai apoi am fost prinsă de
regina Armina..
-Armina de ce ai
făcut toate astea?
- Pentru că doream ca
regatele noastre să se unească,Andrei să se căsătorească cu Alba. De ceea am
făcut toate astea...
-Dar știai profeția,
dacă Andreei nu se căsătorește cu Andreea , moare...și așa nu mai are mult, de
aceea plecasem să o căutăm...
-Duceți-mă la Andrei,
vă rog!
.jpg)
Au mers cât de repede
au putut, chiar și regina Armina a venit cu ei,când au ajuns soarele deja
apusese. Andrei era așezat într-un tron alb plin cu trandafiri albi , iar la
bază erau roșii. Andreea s-a dus lângă sicriu, chiar dacă ajunsese prea
târziu...a izbucnit în plâns..
-Andrei, te iubesc,
te rog trezește-te....sunt aici...te iubesc !
.jpg)
Cu toate astea ni-ci un semn , că acesta o să se trezească. Punând mâna sa plină de sânge pe pieptul lui Andrei ,îl sărută și leșină din cauza rănilor și oboselii.
Trezindu-se a doua zi, se văzu într-un pat
mare care era plasat într-o grădină și mirată a întrebat :
-Unde sunt ? Andrei,
unde este, Andrei? Și începu să plângă..
- Doamna noastră,
te-ai trezit ?
-Andrei...
-Prințul este bine,
doarme acum...
-Andrei, este mort,
nu am ajuns la timp...
-Timpul este doar o
oră , care trece, iubirea este mai puternică ca orice, ea poate învinge și
timpul!
-Cum?
- Când ai ajuns ne-am
dat cu toții seama cât de mult îl iubești pe prințul nostru,dar mai bine să îți
explice el asta..
.jpg)
Au coborât pe niște
scări, iar Andrei a fugit luând-o în brațe...
-Andreea....
-Andrei...
-Am ajuns prea
târziu,nici nu știam că trebuie să ajung undeva, știam că doar trebuie să mă
iubesc pe mine...
-Și ai reușit,
iubirea mea...
-Ai venit în visul
meu?
-Da !
- Dar cum am reușit ?
Am ajuns târziu...
-Simplu! Iubirea este
cel mai puternic sentiment din lume,iar când ai înfruntat situația și
au ajuns
să te iubești pe tine, implicit ai ajuns să mă iubești și pe mine. Din cauza
îndoielilor tale m-am prefăcut într-o baltă de sânge, unde am fost adus în
lumea mea cu ajutorul trandafirilor,dar o picătură a picat pe mâna ta și sângele meu s-a strecurat prin piele ,intrând
în contact cu al tău.De aceea când ai ajuns ,
m-ai atins pe piept ,iar acea picătură de sânge s-a întors din nou la
mine, deoarece ea reprezenta cel mai important componet al meu, inima. Tu ai
avut inima mea la tine,de aceea am zis că sunt în inima ta ,pentru că eu chiar
eram.
-Da...
-Apusul...
-După cum ai auzit
mai sus ....este dor un timp...
-Te iubesc !
-Te iubesc!
După acest eveniment,
Andreea și Andrei au avut o căsătorie dublă.Una în împărăția porumbeilor și
alta în lumea oamenilor. Părinții
Andreei au aflat și ei despre această lume minunată și au păstrat secretul,
fiind prezenți la ambele nunți.
Poate vă întrebați ,
unde au locuit? În ambele lumi. După aceste evenimente au mers la mormântul bunicului Andreei în vizită şi încă mai merg de fiecare dată când ajung prin acele părţi.Andrei ajungând un mare psiholog în Timișoara , iar Andreea profesor universitar la facultatea în care studiase. Au avut 3 băieți și 2 fete și au trăit sub pacea pe care le-a oferit-o iubirea de sine și iubirea față de orice.Poate mai trăiesc și acum, cine știe în împărăția porumbeilor iubindu-se!
Armina nu a fost pedepsită pentru faptele sale , a fost iertată . Fata acesteaia,s-a căsătorit cu un alt prinț și i-a dăruit Arminei o mulțime de nepoței de care să aibă grijă.
Aceasta a fost
povestea Porumbelul cel fermecat , care vă învață să fiți mândri de cine sunteți și să iubiți
pe voi înșivă ,pentru că altfel nu o să puteți să iubiți cu adevărat pe nimeni
. Credeți în ideile voastre , oricât de greșite ar părea pentru unii,
mulțumiți-le pentru părere!
SFÂRȘIT
.jpg){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu